?

Log in

No account? Create an account
Foto Vlad Rotaru

December 2016

S M T W T F S
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Tags

Syndicate

RSS Atom
Powered by LiveJournal.com

Sep. 10th, 2011

Vakulovski.autoportret

Cronică de Gabriela Gheorghişor la "Tovarăşi de cameră...", în "Dilemateca" din septembrie

Gabriela Gheorghişor / Dilemateca, sept.
 
Basarabia, mon amour
      
          Autoficţiune, autenticism, mizerabilism. Toate acestea se regăsesc în romanul lui Mihail Vakulovski, Tovarăşi de cameră, primul volum dintr-o proiectată trilogie. Însă autorul sparge monotonia din poetica douămiistă a prozei prin alte ingrediente de uz personal. Povestea generaţionistă (experienţele studenţilor căminişti) nu eludează fundalul social-istoric (tranziţia post-URSS din Republica Moldova), iar oralitatea noroioasă se îmbină cu un ingenios „libertinaj“ filologic al limbajului (v. cuvintele-valiză: „comuismul“, „moldovacă“, „rusex“, „optimizdă“ etc.). Plus ironia truculentă şi umorul suculent, traducînd nu dezabuzarea, ci puterea de supravieţuire.
      Romanul („rockmanul“) este conceput ca o mărturisire cu destinatar (care poate fi chiar cititorul), ca o naraţiune autobiografică polifonică (întrucît se redau discursuri diverse, în sensul dialogismului bahtinian), focalizată pe tumultuoasa perioadă de studenţie de la Chişinău şi împănată, pentru sporirea efectului de autenticitate, cu scrisori de la familie şi de la prieteni (o veche convenţie literară). Într-un stil alert, energic, jucăuş-maliţios ori sarcastic, protagonistul Hai povesteşte peripeţiile vieţii sale studenţeşti şi ale colegilor de cameră de la cămin: examene, lecturi în afara programei, antrenamente (îi plăcea sportul, la terminarea liceului voia să plece în armată), înviorarea obligatorie şi munca în colhoz („Lagărul Studenţesc din Speia“), mizeria, lipsa intimităţii, tocirea pudorii şi promiscuitatea traiului „la comun“, aventuri erotice, încăierări, învăţămîntul retrograd ş.a. Iată, de exemplu, un „alint“ usturător la adresa compromisurilor „pedagogice“: „Să moară mă-ta, băi prof pedofil pudrat cu formol – parfumul preferat al gerontofiloloagelor pulii. Mînjeşte-ţi pula cu tămîie şi intră în Facultatea de Filologie. Muie, proastelor, dacă asta vreţi, muie de tămîioasă“. De „complimente“ asemănătoare se bucură şi proful gay împreună cu „discipolii“ lui într-ale amorului pederastic, şi profa care se hîrjoneşte lubric cu studentul în sala de curs. Pudibonzii pot strîmba din nas la multele scene de sex, unele de-a dreptul pornografice. Dar dacă intenţia persiflării moravurilor unui „ecosistem“ (cel universitar, ca la David Lodge, însă privit dinspre studenţime) nu le motivează în întregime, le salvează, totuşi, hazul lor deosebit.
      Dincolo de această lume colcăitoare, de-o vitalitate oarbă şi de-o ardere imundă, transpare foarte acut atmosfera tensionată din Basarabia anilor ’90 („scîrţîia şi căminul, scîrţîia şi istoria“). Vocea naratorială varsă acid sulfuric cînd vine vorba de efuziunile patriotarde („cazul“ Leonida Lari) sau de cucerirea „independenţei“ moldoveneşti: „Am prins toate aceste schimbări la faţă şi la trup şi la minte şi la gusturi şi la idoli şi la păr şi chiar la nărav, acele întoarceri «cu 360 de grade cu faţa la popor», cum a zis primul prim-ministru moldovean, acele schimbări bruşte a curului de pupat, a pulii de supt, că doar omul e supt vremuri, nu? N-aşa a zis cronicarul, băi? A zis şi «sărmana Ţara Moldovei!» Pînă acum era a lui Lenin şi a lui Brejnev, iar peste noapte toţi au zis că curul lui Ştefan cel Mare e mai moale şi mai parfumat (cu fum de cînepă), iar pula – mai dulce (cu iz de căpşune), nesimţiţii de români au devenit fraţi de sînge, iar «fraţii mai mari», «marele popor rus» a devenit brusc exploatator şi ocupant“.
         Cartea lui Mihail Vakulovski prezintă pitoresc evoluţia unui tînăr şi a unei ţări, neiertător, dar cu dragoste, oferind o lectură vivace, rapidă (mai ales dacă nu ştii limba rusă şi eşti nevoit să sari peste anumite fragmente!), delectabilă prin spuma narativă, în ciuda curentului cioranian de adîncime.
 
Mihail Vakulovski, Tovarăşi de cameră. Student la Chişinău,
rockman, Cartea Românească, 2011,
În loc de postfaţă. Depoziţie de Constantin Cheianu